Publicat în Sfaturi de la fermieri

În regiunea de sud, toată lumea-l știe pe Cosmin Mirică drept un influencer de nădejde pe segmentul de cartof timpuriu. Cu peste 140 de hectare cultivate, și o experiență căpătată din activitatea de peste 30 de ani a familiei, vinde cartofi doar de calitatea I către supermaketuri de top și producători exigenți precum Lays. De 10 ani colaborează cu Kwizda Agro România și putem afirma că am crescut împreună – nu doar în hectare de cartofi premium, dar și în cunoștințe despre protecție și nutriție. Pentru acest interviu l-am luat pe Cosmin de la lucrul la o nouă hală de depozitare, doar ca să smulgem de el ceva secrete legate de tehnologiile agricole pe care le folosește, dar și despre cum a rezolvat unele probleme cu mana, viermii sârmă sau gândacul din colorado.

Accesarea fondurilor europene ne-a oferit un mare impuls pentru dezvoltare

Povestiți-ne puțin despre „copilăria” Fermei Mirică. Cum s-a născut și cum ați reușiți să creșteți până la statutul de cel mai mare fermier specializat pe cultura cartofului din regiune.

Părinții mei au început activitatea agricolă încă din anii 90. Au început cu câteva hectare, dar undeva prin 2010, când forțele tinere au intrat în putere, am avut parte de accesarea unor fonduri europene, care ne-au dat un mare impuls. Accesarea banilor respectivi a venit la pachet și cu dezvoltarea fermei. Și astăzi, în 2021 am ajuns să cultivăm 140 ha de teren agricol.

Sunteți unul dintre fermierii mari de cartof din sudul României și aveți contracte cu producători importanți, precum Lays. Cum ați reușit să obțineți aceste colaborări?

Da. În primul rând, avem clienți importanți, avem furnizori de inputuri serioși, acesta este un atu foarte mare. Avem material săditor de calitate și, nu în ultimul rând, avem utilaje și echipamente foarte performante. Un rol foarte important îl au și cunoștințele pe care le au părinții și implicit, cunoștințele pe care le am eu în domeniul agricol și în cultura cartofului. Toate acestea pentru a avea o producție de calitate,  acesta este scopul nostru.

Vorbiți-ne despre un moment dificil din activitatea fermei. Și despre cum ați procedat să vă redresați.

Apar tot felul de astfel de momente și probleme,  am crezut că odată cu dezvoltarea fermei nu vor mai exista. Dar se ivesc întotdeauna altele pe care nu le anticipam. În momentul în care am crescut suprafața fermei nu aveam utilaje suficiente să executăm toate lucrările. Am colaborat cu câțiva fermieri și am reușit să terminăm campania cu rezultate bune. Ei bine, acum avem foarte multe utilaje, suprafața a ramas relativ aceeași, dar avem o alta variabilă, vremea care este foarte schimbătoare. Sunt intervale mici în care poți intra în câmp. În agricultură cuvântul de ordine este  „momentul optim ". Ca fermier trebuie să fii pregătit pentru acest  „moment optim "  care poate fi de ordinul zilelor sau orelor.

Irigatul a fost o problemă. dar acum avem suficiente echipamente pentru irigat. Anul trecut fiind unul dintre cei mai secetoși ani, a trebuit să mentinem irigatul pentru o perioadă lungă de timp, cu costuri mari.

În zona noastra perioadele de secetă alternează cu cele de ploi în exces. Ne am dotat ferma cu echipamente de irigat performante, așa că putem asigura cultura pe timp de secet.

Este adevărat că avem costuri mari, dar avem și posibilitatea să oferim culturilor necesarul de apă.

În ultimii ani mana nu a mai fost o problemă fără soluții, alternarioza este cea care ne pune în dificultate

Pe lângă aceste probleme de ordin logistic, să le spunem așa, cred că mai putem lua în considerare și bolile care amenință culturile. Care e cea mai periculoasă?

Prin poziția noastra geografică, ne confruntăm cu temperaturi ridicate, în lunile mai, iunie, cu diferență mare de temperatură zi-noapte.

Mana (phytophthora infestans) ar fi una dintre bolile periculoase, dar pentru noi a fost alternarioza cea mai dificil de tratat, poate și din cauza faptului că nu am avut o tehnologie dedicată.

Suntem încrezători în noile tehnologii de tratatre a bolilor și dăunatorilor care sunt din ce în ce mai performante.

Absolut toate produsele pe care le aplicăm, le aplicăm preventiv. Da, se aplică 100% preventive, ca și în medicina umană, este mai bine să previi, decât să tratezi.

Cum a reușit mana cartofului să devină o non-problemă pentru voi?

Cu produse omologate de calitate, cu un program tehnologic bine pus la punct, cu echipamente de aplicare adecvate. Și, foarte important de menționat, că absolut toate produsele pe care le aplicăm, le aplicăm preventiv. Da, se aplică 100% preventive, ca și în medicina umană, este mai bine să previi, decât seă tratezi.

Nu există o schemă standard de tratament pentru cartof, fiind nevoie de adaptare permanentă

Cum arată pentru voi schema tehnologică de aplicare?

Într-un sezon aplicăm 10-12 tratamente, fiecare cuprinde: un insecticid, un fungicid, și când plantele au nevoie, un tratament foliar. Daca este necesar, aplicăm și un adjuvant.

Costul schemei tehnologice este un factor important, dar raportul calitate-preț îl facem cu mare atenție.

În unele cazuri folosim două fungicide, când tratăm alternaria și mana. Așteptăm produse care să acopere aceste nevoi.

Care sunt produsele pe care le folosiți, în ce momente și cu ce acțiune?

Cred că toate sunt bune la momentul lor de aplicare. Sunt produsele sistemice pe care le folosim și aici pot să menționez Fubol Gold și Infinito. Produsele antisporulante precum Banjo, este printre primele tratamente pe care le folosim. Produse cu acțiune sistemică și translaminară recunoscute pentru perioada foarte mare de eficacitate, de exemplu Presidium aplicat în etapa de înflorire. Costul schemei tehnologice este un factor important, dar raportul calitate-preț îl facem cu mare atenție.

Nu există o schemă standard, o adaptam permanent în funcție de condițiile din câmp.

Oricum, ne dăm seama că trebuie să avem produsele „la îndemână”, cum s-ar zice, mai ales că multe le folosim preventiv.

Primele patru-cinci tratamente le avem in stoc. De obicei problemele apar mai târziu, la sfârșit de mai  început de iunie. La tratamentul 3 sau 4 putem întâmpina unele probleme, datortia conditiilor climatice.

Perioada lungă de eficacitate a unui fungicid precum Presidium poate face diferența în a putea intra în câmp sau nu

Legat de fungicidul Presidium pe care l-ai menționat anterior, ce-l face să fie un produs eficient ?

Un prim avantaj ar fi perioada lungă de eficacitate. Apoi faptul că acționează împotriva manei pe lăstari, având în compoziție două substanțe translaminare, care se fixează în toate părțile verzi ale plantei. Și formularea este un avantaj, deoarce este lichid și prezintă stabilitate în soluție, ceea ce îl face să se amestece foarte bine cu celelalte substanțe. Spre deosebire de produsele cu acțiune sistemică ce se duc direct către vârfurile de creștere, lăsând lăstarul descoperit, Presidium, având două substanțe active translaminare, este unul dintre cele mai puternice fungicide împotriva manei. Există momente când se fac cocktailuri de două-trei produse comerciale, precum Presidium + Banjo, pentru a preveni tot. Aici important este și durata acestui tratament – una este ca produsul să țină între 4-8 zile, alta este ca produsul să țină 10-14 zile. Fiindcă acele patru zile pot face diferența în cazul in care nu putem intra in camp.

În privința manei este o certitudine că dacă nu vei preveni va apărea?

Da. Uneori mai faci și tratamente curative, dar nu este recomandat. Un tratament care a dat rezultate la noi în fermă este produsul Kupfer Fusilan care conține cimoxanil și cupru, având cea mai mare doză de oxiclorură de cupru pe hectar.

Alternaria de ce spui că încă rămâne o problemă?

Fiindcă nu sunt încă foarte multe produse omologate și pentru că ne confruntăm de câțiva ani cu o schimbare a climei, cu diferențe de temperatură zi-noapte destul de mari. Aceste diferențe determină un climat favorabil pentru dezvoltarea acestei boli.

Odată cu ieșirea unor substanțe insecticide din portofoliu, vor deveni din ce în ce mai mari amenințările

O altă problemă, semnalată de mulți fermieri, este atacul viermilor sârmă. Cum combateți acest dăunător?

Folosim insecticidul Columbo, singurul pe bază de cipermetrin omologat la cultura cartofului. Și în cazul acestui produs, marele avantaj este perioada de eficacitate de lungă durată.

Au fost parcele unde au fost pagube de 60-70% cauzate de viermele sârmă, iar acea producție nu poate fi valorificată fiindcă acest dăunător este destul de rău cu culturile de cartof și distruge tot.

Ați avut astfel de atacuri ale viermilor sârmă?

Da, în trecut, când folosem alte produse care erau omologate la vremea respectivă sau nu foloseam deloc. Au fost parcele unde au fost pagube de 60-70%, iar acea producție nu poate fi valorificată fiindcă acest dăunător este destul de rău cu culturile de cartof și distruge tot.

Deci am putea conchide că cei mai mari dușmani ai culturilor de cartof sunt mana, alternaria, viermele sârmă. Lipsește ceva de pe listă?

Gândacul din Colorado, dar el este departe. Aș mai pune pe listă afidele, la noi în zona de sud unde avem foarte multe zboruri de afide și cicade. Cred că ar fi înaintea viermilor sârmă. Și odată cu ieșirea multor insecticide de pe piață vor deveni din ce în ce mai mari amenințările

Există alternative pentru produsele care ies de pe piață?

Alternative există, dar sunt total diferite față de ceea ce făceam în trecut, iar costurile cresc exponențial, fiindcă nu mai ai un singur produs eficient pe coleoptere si hemiptere și atunci ai produse pentru fiecare, deci costurile cresc. Apoi ajungi și la problema că nu le poți pune pe toate în tanc, riști să arzi cultura, deci trebuie să ai mai multe aplicări. Mai multe aplicări înseamnă motorină, deci din nou mai multe costuri și tot așa.

Având în vedere că noi cultivăm cartof timpuriu, undeva la 40-45 de tone este o producție bună

Ce înseamnă pentru Ferma Mirică un sezon bun?

Producție bună și preț de valorificare satisfăctor. Având în vedere că noi cultivăm cartof timpuriu, undeva la 40-45 de tone este o producție bună.

Vânzarea către supermarket-uri nu este tocmai ușoară, produsele trebuie să îndeplinească anumite standarde. Ca să intri în zona respectivă ai nevoie de calitate și nu numai vizuală, e nevoie de calitate și în ceea ce priveste rezidurile chimice din cartof.

Care sunt standardele de calitate impuse de cei către care vindeți?

Dacă vorbim de industrializare vorbim de niște specificații în care trebuie să ne încadrăm, legate de dimensiunea cartofului, de conținutul de zahăr, de substanță uscată. Iar când vine vorba de cartoful pentru consum ne raportam la o calitate foarte bună și  un calibru mediu spre mare. Vânzarea către supermarket-uri nu este tocmai ușoară, produsele trebuie să îndeplinească anumite standarde. Ca să intri în zona respectivă ai nevoie de calitate și nu numai vizuală, e nevoie de calitate și în ceea ce priveste rezidurile chimice din cartof.

Ce influențează și determină această calitate?

Contează soiul foarte mult, fiindcă sunt soiuri care se pretează pentru consum, alte soiuri care se pretează doar pentru french fries sau soiuri care se pretează pentru industrializare. După acest lucru, contează foarte mult tehnologia de producere.

La voi cum e împărțită producția?

Având în vedere că noi suntem în zona de sud unde se cultivă cartof timpuriu, 90% se duce către consum în stare proaspătă, iar 10% către industrializare.

De ce cultivați cartof timpuriu?

Zona în care suntem ne permite din punct de vedere climatic să intrăm în camp la plantat mult mai devreme, la sfârșit de februarie - început de martie, spre deosebire de zona din centru a țării care intră în câmp în martie, aprilie, poate chiar mai. Toți factorii climatici, temperatura, lumina, precipitatii, grabesc perioada de vegetatie, de maturizare a culturii de cartof.

Comparativ cu zona de centru a tarii, in sud, totul se desfasoara mai rapid. De aceea suntem „zona timpurie".

Calitatea serviciilor oferite de o companie de pesticide se măsoară după succesul unui an și după sfaturile primite la momentul oportun

Cine vă oferă consultanță pentru dezvoltarea acestor programe tehnologice?

Primim foarte multă consultanță de la firmele de pesticide, cum sunteți voi, Kwizda Agro, dar în rest nu sunt firme specializate în cunoștință de cauză. Ne bazăm pe experiența și pe cunoștințele noastre, dar si pe ale reprezentanților de vânzări care, de foarte multe ori, pot fi , la rândul lor subiectivi. Deci este un mix. Și provocarea este să gasesti mixul potrivit.

Cum alegeți o firmă de pesticide?

Cred că succesul unui an este o carte de vizită.

Cu voi, Kwizda Agro, colaborez de peste 10 ani. Motivele principale ale colaborarii ar fi: produsele necesare tehnologiei cartofului, consultanta avizata, colaborarea stransa cu agentul de vanzari si apreciez ca firma Kwizda sustine dezvoltarea portofoliului de produse pentru cultura cartofului. Astfel putem gasi mereu solutii eficiente pentru problemele din camp.

Produsele din gama Wuxal au ținut cultura vie în condiții de stres maxi

Care este produsul vedetă, dacă l-am putea numi așa, distribuit de Kwizda, pe care l-ai folosit cu succes?

Produsele din gama Wuxal, Macromix și Microplant, care chiar au făcut diferența față de produsele pe care le foloseam înainte. Au ținut cultura vie în condiții de stres maxim.

În cazul bacteriozei de anul trecut am trimis fotografii pe Whatsapp cosultantului de vânzări al Kwizda cu care colaborez și am primit niște recomandări utile și eficiente.

Când apare o problemă neprevăzută, neanticipată, cum procedezi?

În primul rând cauți să identifici cauza problemei, după care încerci să găsești soluții pentru a nu mai întâmpina aceeași problemă. În cazul bacteriozei de anul trecut am trimis fotografii pe Whatsapp cosultantului de vânzări al Kwizda cu care colaborez și am primit niște recomandări utile și eficiente.

Îți amintești de un an rău, foarte rău?

Da, 2018, anul în care în ciuda tuturor eforturilor de a obține o producție bună, cu multe sacrificii, ne-am confruntat cu o lună și jumătate de ploi încontinuu, iar producția s-a depreciat în câmp, înainte de a fi recoltată. Acela a fost un an foarte prost. Aveam producția realizată la capacitate iar în momentul în care am intrat la recoltat ne-am dat seama că în loc de cartof era amidon – practic cartof descompus. Și, pratic, nu a mai fost nimic de făcut. Când e secetă – facem ceva – irigăm. Când e apă în exces, pe lângă faptul că se depreciază producția, structura terenului este dată peste cap și apar foarte multe probleme, nu poți interveni.

Putem conchide că întotdeauna apare o problema, dar multe probleme pot fi prevenite – cultura cartofului este una în care se lucrează preventiv. Dar și costul acestor tratamente pot face diferența între profit și lipsa lui. Nu mi-e tot una să am două tratamente în plus sau două în minus. Deci totul trebuie bine drămuit. Cred că acesta este secretul succesului.

Mergi la schema tehnologică

Referințe dăunători

Mana cartofului

Phytophthora infestans

Ai nevoie de consultanță de specialitate?